Activitati de educatie sexuala cu tinerii strazii

Unul dintre domeniile majore de interventie ale Asociatiei Stea este educatia pentru sanatate. In cadrul activitatii centrului de zi au loc saptamanal diferite tipuri de activitati printre care se numara si intalnirile de consiliere de grup pe teme de educatie sexuala.

  

 Ne bucura foarte mult faptul ca printre membrii echipei educative incepand din februarie 2012 o putem numara si pe Monica, asistenta medicala, care activeaza voluntar la asociatia noastra in cadrul unui parteneriat cu Asociatia GIR 2003 din Satu Mare, sub indrumarea si cu sprijinul domnului doctor Micul Nicolae Sorin.

Citește mai mult

COMUNICAT DE PRESĂ al Asociaţiei STEA privind Ziua Internaţională a Francofoniei la Satu Mare !

20 Martie este o dată importantă a francofoniei, ea marchează Ziua Internaţională a Francofoniei. În lumea întreagă, limba franceză este în sărbătoare.

Anul acesta sloganul ales este : « limba franceză este o şansă ». Iar Secretarul General al Francofoniei, Excelenţa Sa, Preşedintele Abdoul DIOUF, transmite către toată comunitatea franceză şi ţările membre ale Francofoniei următorul mesaj « Pentru noi toţi şi cei care am ales să ne adunăm în cadrul Francofoniei, limba franceză, este într-adevăr şansa care ne este oferită să putem intra în contact dincolo de frontiere şi des oceane, nu doar pentru a comunica între noi având siguranţa de a ne înţelege, dar şi mai ales pentru a acţiona solidar, pentru a ne gândi împreună la provocările prezentului şi ale viitorului, pentru a împărtăşi temerile noastre, speranţele noastre şi ambiţiile noastre, atât pe timp de primejdie, cât şi de bucurie ... »

Asociaţia STEA, în cadrul parteneriatului său cu Organizaţia Internaţională a Francofoniei şi a programului acesteia de voluntariat, îşi propune să împărtăşească această şansă de a descoperii Francofonia şi limba franceză cu tinerii elevi din Satu Mare.

Azi, marţi 20 Martie, cu începere de la ora 13.00 în Sala Festivă a Colegiului Naţional « Mihai Eminescu » din Satu Mare, echipa Asociaţiei STEA cu sprijinul Inspectoratului Şcolar Judeţean va realiza o manifestaţie francofonă în beneficiul liceenilor din Satu Mare.  Această conferinţă are ca obiectiv, pe de o partea comemorarea zilei de 20 martie cu elevii şi pe de altă parte, informarea şi sensibilizarea tinerilor din Satu Mare cu privire la posibilităţile pe care le au de a învăţa limba franceză şi oportunităţile care le sunt oferite de către instituţia francofoniei în ceea ce priveşte formarea lor academică, profesională, artistică şi culturală.

Pe parcursul evenimentului cu durata de o oră tinerii vor asista la prezentarea despre instituţia Francofoniei realizată de către D-nul Desire THIOMBIANO, voluntarul internaţional a francofoniei venit din Burkina Faso timp de 1 an la Asociaţia STEA din Satu Mare şi vor avea ocazia de a purta un dialog cu acesta pe teme de interculturalitate, voluntariat şi oportunităţile de formare şi dezvoltare artistică şi culturală oferite de Organizaţia Internaţională a Francofoniei. De asemenea, pornind de la mesajul Secretarului General al Francofoniei, Asociaţia STEA va motiva tinerii să profite de limba franceză, dar şi să contribuie prin solidaritatea lor, ca voluntari în cadrul Asociaţiei STEA la promovarea şi protecţia copiilor şi tinerilor străzii.

Francofonia este mai mult decât un spaţiu lingvistic, să profităm alături de tineri pentru o integrare a oamenilor şi a limbilor !

Asociaţia STEA este o organizaţie neguvernamentală înfiinţată în anul 2004 a cărei misiune este aceea de a contribui şi de a milita pentru respectarea drepturilor fiecărui copil şi tânăr, pentru ca acesta să se dezvolte ca parte a unei societăţi responsabile. Asociaţia Stea luptă împotriva cerşetoriei şi a exploatării copiilor şi tinerilor susţinându-i să devină independenţi prin educaţie şi obţinerea unui loc de muncă.

Pentru mai multe detalii, va stăm la dispoziţie la telefon 0361-884330. Persoană de contact: Cristina-Maria Bala, Director, E-mail: asociatiastea@gmail.com

Citește mai mult

În luna martie copiii şi tinerii strazii de la Satu Mare sărbătoresc Francofonia !

În luna Francofoniei copiii şi tinerii de la Stea participă la o serie de acţiuni culturale şi sportive informându-se şi participând la punerea în valoare a Francofoniei şi a misunilor sale de promovare a limbii franceze dar şi a păcii, democraţiei şi drepturilor Omului.

Startul activităţilor a fost dat în data de 8 martie, la Asociaţia STEA având desfăşurându-se următoarele tipuri de activităţi :

 Pictură artistică:

- pictura simbolului reprezentativ al francofoniei : tinerii au participat la un atelier de pictură dându-şi toată silinţa de a realiza pancarte pentru promovarea activităţilor pe tema francofoniei, având ocazia pe de o parte să descopere culorile francofoniei şi pe de altă parte să îşi pună în valoare talentul lor artistic la pictură. Atelierul a fost condus de către Desire, voluntarul nostru internaţional al francofoniei, venit din Burkina Faso timp de 1 an la Asociaţia STEA în cadrul Programului de Voluntariat Internaţional al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei (OIF). În timpul activităţii, tinerii au avut ocazia să afle de la Desire o serie de informaţii interesante despre spaţul francofon şi despre acţiunile OIF.

 Activitatea de informare a populaţiei

- Pancartele realizate de către tineri au fost folosite în timpul plimbărilor făcute pe străzile orşului pentru a arăta simbolul francofoniei şi a anunţa debutul unei serii de activităţi de promovare a limbii franceze. Curiozitatea oamenilor care s-au întâlnit cu tinerii noştri, manifestata printr-o serie de întrebări arată un interes crescut cu privire la acţiunile Asociaţiei STEA şi la francofonie.  

Activităţi sportive

- Pentru a îmbina utilul cu plăcutul, plimbările de informare au fost finalizate cu câte o acţiune sportivă pe terenurile din vecinătatea unor zone de agrement din oraş.  

Şi în data de 13 martie, tinerii participanţi la acţiuni au atras admiraţia trecătorilor, purtând culorile francofoniei în timpul plimărilor în oraş. 

Cât despre partida de baschet, tinerii s-au implicat cu ardoare, măsurându-şi forţele în cadrul a două echipe mixte formate din băieţi şi fete cu participarea şi a altor copii şi tineri din comunitate.

Aceste activităţi au fost foarte aprecite de către copiii şi tinerii noştri care şi-au manifestat dorinţa de a repeta aceste acţiuni şi mai ales jocul de baschet.

Citește mai mult

Programul de activităţi în luna Martie - luna Francofoniei - la Satu Mare, realizat de către Asociaţia STEA

În luna Francofoniei copiii şi tinerii de la Asociaţia STEA au posibilitatea de a învăţa şi de a promova Francofonia, ca un spaţiu comun de cultură şi sport.

Programul de mai jos prezintă un plan de informare şi formare a tinerilor şi a populaţiei din Satu Mare pe această temă.

Obiectiv 1: Consolidarea cunoştinţelor tinerilor din oraşul Satu Mare cu privire la acţiunile de Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei (OIF).

Activităţi:

1. Realizarea de discuţii educative şi de cultură generală (OIF şi acţiunile sale) cu copiii şi tinerii străzii care frecventează centrul de zi – a 2-a săptămână din luna Martie la centrul de zi al Asociaţiei STEA

Observaţie: Copiii şi tinerii vor cunoaşte mai bine OIF

2. Realizarea unei prezentări video şi a unei dezbateri cu copiii şi tinerii pe tema diversităţii culturale – a 3-a săptămână a lunii Martie la centrul de zi al Asociaţiei STEA

Observaţie: Copiii şi tinerii vor doândi noi cunoştinţe despre alte culturi

3. Realizarea unei conferinţe de informare a tinerilor din Satu Mare cu privire la Organizaţia Internaţională a Francofoniei şi acţiunile sale – în data de 20 Martie într-unul din liceele sătmărene (Colegiul Naţional "Mihai Eminescu" din Satu Mare)

Observaţie: A face mai bine cunoscută Francofonia (activităţi, concursuri şi oportunităţi), şi acţiunile sale în rândul tinerilor din ţările membre.

Obiectiv 2: Organizarea de activităţi sportive cu tinerii din Satu Mare

Activităţi:

1. Ralizarea unor activităţi sportive : fotbal - a 2-a săptămână din luna Martie

Observaţie: Dezvoltarea spiritului de echipă la tineri.

2. Ralizarea unor activităţi sportive : baschet – a 3-a săptămână din luna Martie

Observaţie: Dezvoltarea spiritului de echipă la tineri

3. Ralizarea unor activităţi sportive : tenis de masă – a 4-a săptămână din luna Martie

Observaţie: Dezvoltarea spiritului de echipă la tineri

Citește mai mult

Apartamentul social

Apartamentul social răspunde nevoilor de bază ale tinerilor permiţându-le acestora să se concentreze pe integrarea socială în urma obţinerii unui loc de muncă stabil şi dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă. Are o capacitate de 6 locuri asigurând servicii sociale de tip rezidenţial pe o durată de până la 2 ani, pentru tineri cu vârste între 18 şi 35 ani cu experienţă de viaţă în stradă.

Scopurile intervenţiei:

•  Implicarea aprofundată a tinerilor în acţiuni de integrare socială. 
• Eliminarea abuzului de alcool şi droguri, recurgerii la cerşit şi prostituţie 
• Dezvoltarea abilităţilor de viţă ale beneficiarilor şi capacitatea lor de autodeterminare
• Respectarea regulilor de comportament şi convieţuire
• Creşterea gradului de autonimie şi independenţă (inclusiv din punct de vedere financiar).
• Gestionarea eficientă a resurselor (din apartament şi a celor personale) 
•  Integrarea socială în urma dobândirii unui grad ridicat de independenţă.

Servicii sociale furnizate :

·               Servicii sociale primare : 
- Identificarea nevoii sociale a copiilor şi tinerilor străzii
- Informare despre drepturi şi obligaţii
- Măsuri şi acţiuni de sprijin în vedere a menţinerii în comunitate a copiilor şi tinerilor străzii
- Servicii de consiliere

·               Servicii sociale specializate :

-        Suport şi asistenţă pentru tinerii străzii

-        Educaţie informală extra curriculară pentru copiii şi tinerii străzii în funcţie de nevoia fiecărei categorii

-        Asistenţă şi suport pentru străzii

-        Sprijin şi orientare pentru integrarea, readaptarea şi reeducarea profesională

-        Îngrijire social-medicală

-        Mediere socială

-        Consiliere socială

Metodologia de intervenţie :

Intervenţia socială în cadrul apartamentului socialare la bază modelul rezolvării de probleme. Se urmăreşte îmbunătăţirea capacităţilor rezolutive ale beneficiarului legate de problemele sale specifice. Prin consiliere, beneficiarul este învăţat să-şi abordeze problemele din perspectiva nevoilor şi nu a dorinţelor.

Principala metodă de lucru în cadrul apartamentului social este metoda managementului de caz. Asistentul social est cel care administrează relaţia profesională iar în urma procesului de intervenţie socială, beneficiarul îşi dezvoltă deprinderile de viaţă independentă astfel încât să îşi administreze singur problemele (timpul, resursele). În parcurgerea etapelor muncii cu cazul asistentul social foloseşte metoda interviului de consiliere şi metoda observaţiei. Pentru creşterea stimei de sine a asistatului, menţinerea şi dezvoltarea motivaţiei sale, se folosesc tehnici de susţinere. În situaţiile de criză, asistentul social exercită o influenţă directă asupra persoanei asistate. În munca cu cazul, asistentul social foloseşte şi metode şi tehnici indirecte precum administrarea resurselor, ajutorul material şi managementul mediului beneficiarului.

Una dintre tehnicile cele mai importante folosite de asistenţii sociali în cadrul apartamentului social este tehnica contractului. Prin negociere directă între beneficiar şi asistentul social se clarifică problemele şi aspiraţiile beneficiarului, se stabilesc obiectivele comune, se elaborează planul de acţiune şi se stabilesc sarcinile fiecărei părţi. Contractul semnat poate fi reajustat în funcţie de evoluţia procesului de asistare. Cu fiecare beneficiar se discută în detaliu regulile de convieţuire în Apartamentul social, măsurile propuse în planul de servicii, cu accent pe drepturile şi obligaţiile sale.

Pentru primele două - patru săptămâni de la intrarea în Apartamentul social, echipa educativă realizează planuri individuale de acomodare. Se pune accent pe activităţi de învăţare şi aplicare a regulilor unei bune igiene personale. Beneficiarii la care este cazul sunt consiliaţi şi se urmăreşte respectarea regulilor care interzic consumul de droguri şi de alcool.

În etapa de după acomodare, principalele obiective urmărite de asistenţii sociali în munca cu beneficiarii sunt creşterea stimei de sine, creşterea eficienţei de sine şi conferirea de putere. Ei folosesc tehnici de tipul sfaturilor care să  favorizeze schimbarea şi informaţiilor care să-i ajute să-şi direcţioneze acţiunile spre schimbare, îndepărtarea barierelor, punerea la dispoziţia clientului a posibilităţii de a face alegeri, descreşterea dezirabilităţii comportamentului nedorit, empatia, oferirea de feed–back, clarificarea obiectivelor şi asigurarea un ajutor activ. Asistenţii sociali contribuie la lărgirea orizonturilor beneficiarilor ajutându-i să identifice noi resurse care să-i ajute să devină independenţi.

O caracteristică a muncii cu beneficiarii în cadrul apartamentului social este folosirea metodei centrării pe sarcină. Cu ajutorul acesteia fiecare efort şi progres făcut de asistat este pus în valoare, iar el este motivat să continue implicându-se activ în realizarea paşilor stabiliţi de comun acord.

În special în cadrul consilierii pentru integrare profesională, asistenţii sociali folosesc metoda discuţiilor cu caracter reflexiv pentru a dezvolta alternative de cuprindere cognitivă a situaţiei.

Evoluţia beneficiarilor şi planurile de servicii sunt evaluate cel puţin o dată la trei luni sau ori de câte ori apar schimbări semnificative în situaţia beneficiarilor.

Pentru consolidarea progreselor făcute de tineri, asistenţii sociali folosesc metoda exersării deprinderilor sociale prin tehnici ca : instruirea, modelarea, jocul de rol, feed- back-ul, coaching-ul.

O altă metodă folosită de asistentul social în munca cu tinerii din apartamentul social este tratamentul social. Prin intermediul unor interviuri individuale se urmăreşte ca beneficiarul să dobândească deprinderi de relaţionare cu sistemele de resurse. Asistentul social este responsabil de crearea unei atmosfere terapeutice caracterizată prin acceptanţă ce va avea ca efect detensionarea beneficiarului. Pe măsura stabilizării poziţiei la locul de muncă şi în Apartamentul social, accentul consilierii este pus pe pregătirea asistaţilor pentru viaţa independentă de după ieşirea din Apartamentul social. Prin discuţie, jocuri de rol şi exerciţii practice, tinerii sunt învăţaţi să-şi împartă veniturile în funcţie de cheltuielile pe care le vor avea prin susţinerea unei locuinţe prin forţe proprii.

Asistentul social realizează împreună cu fiecare asistat un plan de susţinere post-intervenţie care va permite acestuia să fie autonom, autonomie obţinută prin folosirea deprinderilor de viaţă independentă pe care şi le-a însuşit de-a lungul procesului de intervenţie socială. Echipa informează tinerii despre modalităţile prin care pot continua să beneficieze de servicii de informare şi consiliere şi după ieşirea din Apartamentul social. Procesul de ajutor se încheie atunci când în urma analizei progreselor beneficiarul a atins un grad sporit de autonomie şi poate să se susţină singur în poziţia sa dobândită în comunitate. Tinerii sunt însoţiţi la închirierea unei locuinţe şi mutare.

Asistenţii sociali realizează planuri de monitorizare post-intervenţie şi urmăresc timp de cel puţin trei luni situaţia celor care au ieşit din Apartamentul social.

Activităţi :

·         Consiliere pentru reducerea comportamentelor cu grad ridicat de risc (consum de alcool şi droguri, cerşetorie, prostituţie, infracţionalitate).

·    Consiliere vocaţională, dezvoltarea deprinderilor, orientare şi mediere pentru integrarea profesională.

·         Activităţi de dezvoltare a deprinderilor gospodăreşti.

·         Activităţi de formare a deprinderilor de viaţă independentă.

·         Activităţi igienico-sanitare, educaţie sexuală şi mediere pentru acces la servicii medicale.

·         Activităţi de sprijin, instruire şi şcolarizare.

·         Activităţi de socializare.

·         Activităţi de pregătire a tinerilor pentru ieşirea din Apartamentul social.

·         Monitorizarea beneficiarilor ieşiţi din locuinţa potejată.

Citește mai mult

Centrul de zi

Centrul de zi are prin excelenţă rol educativ, de socializare şi de învăţare de reguli fiind o etapă intermediară între stradă şi locuinţa protejată. Programul de lucru este de 4 ore pe zi de luni până vineri şi are o capacitate de 15 - 20 de locuri locuri destinate copiilor şi tinerilor străzii cu vârste între 8 şi 35 de ani.

Scopurile intervenţiei :

• Implicarea copiilor/tinerilor într-un program regulat de activităţi socio-educative în urma asigurării unor condiţii minime legate de nevoile lor de bază (hrană, sănătate, securitate).
• Creşterea stimei de sine a beneficiarilor.
• Învăţarea regulilor de comportament şi a valorilor sociale fundamentale.
• Reducerea frecvenţei comportamentelor cu grad sporit de risc (cerşetorie, consum de alcool şi droguri, prostituţie, violenţă).
• Conştientizarea necesităţii de a se îngriji de propria persoană şi dezvoltarea deprindeirlor de asigurare unei bune igiene corporale şi vestimentare.
• Învăţarea metodelor contraceptive şi de prevenire a BTS.
• Scăderea analfabetismului.
• Obţinerea actelor de identitate şi a celor de stare civilă.
• Creşterea motivaţiei pentru schimbare şi pregătirea pentru integrarea şcolară şi profesională.

 Servicii sociale frunizate :

·   Servicii sociale primare :

- Identificarea nevoii sociale a copiilor şi tinerilor străzii

- Informare despre drepturi şi obligaţii

- Măsuri şi acţiuni de sprijin în vedere a menţinerii în comunitate a copiilor şi tinerilor străzii

- Servicii de consiliere

·   Servicii sociale specializate :

-        Suport şi asistenţă pentru copiii şi tinerii străzii

-        Educaţie informală extra curriculară pentru copiii şi tinerii străzii în funcţie de nevoia fiecărei categorii

-        Asistenţă şi suport pentru copiii şi tinerii străzii

-        Sprijin şi orientare pentru integrarea, readaptarea şi reeducarea profesională

-        Îngrijire social-medicală

-        Mediere socială

-        Consiliere în cadrul centrului de zi

 Metodologia de intervenţie :

Centrul de zi este locul de întâlnire al copiilor şi tinerilor care solicită sprijinul Asociaţiei Stea, implicându-se în activităţile propuse şi respectând regulile de funcţionare. Aici echipa compusă din asistenţi sociali şi animatori desfăşoară cursuri de alfabetizare, activităţi educative, consiliere şi activităţi de animaţie socio-educativă menite să atragă şi să implice copii şi tinerii străzii într-un program regulat cu rol de socializare şi dezvoltare a abilităţilor de viaţă.

Se mizează nu doar pe o intervenţie individualizată ci şi pe una colectivă prin activarea resurselor grupului şi a legăturilor sociale în comunitate. Asistenţii sociali folosesc metode de lucru cu grupul, în special grupul de socializare, prin care se urmăreşte schimbarea atitudinilor şi comportamentelor participanţilor astfel încât acestea să devină acceptabile social. Se urmăreşte dezvoltarea abilităţilor sociale, creşterea stimei de sine şi planificarea unor scopuri emergente.

În cazul angajării unui sprijin individual ca răspuns la o cerere specifică a unui beneficiar, asistentul social foloseşte o formă cu grad scăzut de formalizare a tehnicii contractului. Obiectivele şi planificarea acţiunilor atât pentru asistentul social cât şi pentru beneficiar se verbalizează de la o întâlnire la alta, termenii fiind revizuiţi la următoarea întâlnire. Asistenţii sociali urmăresc progresele făcute de copii şi tineri în realizarea sarcinilor ce le revin în cadrul procesului de intervenţie şi care au fost stabilite de comun acord. Având în vedere situaţia de extremă dificultate cu care se confruntă acest tip de public şi multitudinea de factori exteriori ce pot interveni, asistenţii sociali trebuie să dea dovadă de răbdare, să continue munca chiar şi atunci când asistaţii nu şi-au îndeplinit partea lor de sarcini, responsabilizându-i şi sprijinindu-i, fără însă a-i absolvi de partea lor de muncă.

În cadrul muncii sociale stradale, la biroul asociaţiei, în tabere şi în locuinţa protejată se folosesc unele metode şi tehnici specifice modelelor terapiei cognitiv-comportamentale. Asistenţii sociali practică metode de modificare a comportamentului în cazul intervenţiei centrate pe renunţarea la cerşetorie şi la consumul de alcool şi droguri. Se folosesc tehnici pentru a întări tendinţele comportamentale de asertivitate : jocul de rol, întărirea pozitivă sau negativă, modificarea atitudinilor şi convingerilor disfuncţionale, aprecieri sau semnificaţii pozitive pentru anumite comportamente şi se încurajează dezvoltarea stimei de sine. Asistenţii sociali informează beneficiarii cu privire la riscurile ataşate comportamentelor problematice, discută riscurile renunţării la schimbări.

Principalele mijloace prin care se reduc efectele negative ale vieţii în stradă (bolile cu transmitere sexuală, sarcinile nedorite, consumul de droguri, infracţionalitatea) sunt activităţile educative, consilierea, distribuirea de materiale informative şi asigurarea accesului la mijloace de prevenire şi recuperare (produse contraceptive, asistenţă medicală). Copiii şi tinerii străzii sunt conştientizaţi cu privire la riscuri fără a fi însă judecaţi şi fără a întâmpina o atitudine moralizatoare. Având în vedere că în această etapă, ei continuă să trăiască în stradă renunţarea la comportamentele problematice este în general doar temporară, rezultate durabile se obţin atunci când se găsesc şi soluţii prin care cel puţin nevoile lor de bază lor să fie satisfăcute pentru ca ei să se poată concentra pe schimbare.

Odată cu creşterea motivaţiei pentru schimbare şi conştientizarea faptului că apartamentul social este un mijloc prin care ar putea ieşi din situaţia de a trăi pe stradă, copiii şi tinerii străzii solicită echipei Stea să fie primiţi în locuinţa protejată. În acest punct munca asistenţilor sociali se concentrează pe informarea lor cu privire la condiţiile şi regulament şi conştientizarea eforturilor personale cerute de această schimbare.

Criteriile de selecţie a beneficiarilor apartamentului social sunt legate de evaluarea motivaţiei lor de a se implica în procesul educativ. În cazul lor socializarea trebuie să se afle la stadiul în care ei sunt pregătiţi să fie integraţi în câmpul muncii sau să fie şcolarizaţi. Pentru evaluarea motivaţiei pentru schimbare şi în scopul creşterii acesteia, asistenţii sociali folosesc interviul motivaţional.

Activităţi :

·        Consiliere şi mediere în diverse domenii (servicii medicale, acte de identitate, loc de muncă).

·     Activităţăţi practice de dezvoltare a deprinderilor de igienă şi sănătate (prevenire şi tratare boli, spălat pe mâini, dinţi, duş de două ori pe săptămână, spălat haine).

·    Activităţi educaţionale : alfabetizare, socotit, informaţii practice de cultură generală în diverse domenii (ştiinţele naturii, educaţie civică, istorie).

·     Consiliere pentru reducerea comportamentelor cu grad ridicat de risc (consum de alcool şi droguri, cerşetorie, prostituţie, infracţionalitate).

·         Educaţie comportamentală (deprindere de reguli, comunicare şi relaţionare).

·         Educaţie sexuală şi distribuire de materiale profilactice.

·         Pregătire pentru integrare profesională sau şcolară.

·         Pregătire pentru intarea în locuinţa protejată.

·         Socializare prin activităţi şi proiecte de animaţie socio-educativă.

Citește mai mult

Unitatea mobilă

Unitatea mobilă contruieşte prima punte de legătură între copiii şi tinerii străzii şi comunitate.

Scopurile intervenţiei :

·         Identificarea zonelor în care există populaţie ce trăieşte în condiţii de stradă.

·         Monitorizarea şi realizarea unei analize periodice a fenomenului „copiii străzii” la Satu Mare.

·         Câştigarea încrederii copiilor şi tinerilor străzii în echipa asociaţiei.

·         Ameliorarea condiţiilor de viaţă în stradă.

·    Informare şi medierea legăturii dintre copiilor şi tinerilor străzii şi instituţiile sau organizaţiile medicale, de asistenţă socială şi socioprofesională.

·         Însoţirea copiilor şi tinerilor realizarea demersurilor pentru obţinerea documentelor de identitate.

·        Încurajare pentru schimbare şi sprijinirea copiilor şi tinerilor să-şi recâştige încrederea şi stima de sine.

·         Motivarea şi atragerea copiilor spre activităţile centrului de zi.

 Servicii sociale furnizate :

·  Servicii sociale primare :

- Identificarea nevoii sociale a copiilor şi tinerilor străzii

- Informare despre drepturi şi obligaţii

- Măsuri şi acţiuni de urgenţă în vedrea reducerii efectelor situaţiilor de criză

- Măsuri şi acţiuni de sprijin în vedere a menţinerii în comunitate a copiilor şi tinerilor străzii

- Servicii de consiliere în stradă

·  Servicii sociale specializate :

- Mediere socială

 Metodologia de intervenţie :

Prin intervenţia regulată în stradă a unei echipe formată din asistenţi sociali şi animatori socio-educativi, ce asigură o prezenţă activă dar non-intruzivă în mediul de viaţă al copiilor şi tinerilor străzii, se stabileşte o relaţie de sprijin necesară realizării asistării. Cadrul propice comunicării şi acceptării profesioniştilor de către copiii străzii se obţine prin folosirea tehnicilor de animaţie socio-educativă (joc, creaţie, sport) la realizarea unor activităţi cu scop de socializare: întâlniri, excursii, tabere.

Asistenţii sociali construiesc treptat relaţia de sprijin prin prezenţă cotidiană, dialog şi empatie ducând la deblocarea motivaţiei pentru schimbare. Ei trebuie să aibă o foarte bună adaptabilitate pentru a putea răspunde spontan la situaţiile care se ivesc şi a realiza în caz de nevoie o intervenţie în criză. Prin poziţia câştigată în raport cu copii şi tinerii străzii, asistenţii sociali au un rol de mediatori creând o punte de legătură între aceştia şi societate. Ei devin un reper pentru copii şi tineri la care aceştia apelează în momentul pe care ei îl consideră oportun.

Copiii şi tinerii străzii sunt sprijiniţi să conştientizeze situaţia în care se află şi să se responsabilizeze pentru a-şi ameliora condiţiile de viaţă. Însoţirea lor pe drumul spre autodeterminare implică dezvoltarea capacităţii lor de gândire critică şi analiză pentru a putea să interpreteze şi să înţeleagă ceea ce li se întâmplă, să acumuleze noi abilităţi din experienţele prin care trec.

În munca directă cu copiii şi tinerii străzii, asistenţii sociali folosesc o serie de tehnici care facilitează comunicarea şi în acelaşi timp duc la rezolvarea unor probleme: răspunsuri empatice, suportul, reasigurarea, confruntarea, conflictul, universalizarea şi consilierea. Cadrul cel mai propice comunicării eficiente dintre asistenţii sociali şi copiii şi tinerii străzii este asigurat de taberele organizate de echipa stradală de profesionişti în care beneficiarilor li se satisfac nevoile de bază, li se impune condiţia de a nu se droga şi cu ajutorul animatorilor li se oferă un program de activităţi ludice şi educative ce favorizează deschiderea şi stabilirea relaţiei de sprijin.

Pe măsura câştigării încrederii în echipa stradală de profesionişti şi conştientizării situaţiei lor, copiii şi tinerii străzii ajung să exprime diferite nevoi şi să solicite ajutor. Asistenţii sociali se bazează pe aceste cereri pentru a-i determina să se implice în procesul de asistare. Acesta este momentul propriu-zis al începerii parteneriatului asistent social - beneficiar.

În munca individuală cu copiii şi tinerii străzii asistenţii sociali folosesc modelul rezolutiv. Rolurile asistenţilor sociali sunt cele de agenţi ai schimbării, brokeri de resurse şi interpreţi ai intereselor beneficiarilor.

Pe lângă vizitele şi activităţile desfăşurate în stradă, echipa propune copiilor şi tinerilor să se deplaseze la centrul de zi al asociaţiei care oferă mediul propice pentru a putea lucra împreună.

 Activităţi principale : 

·         Vizite zilnice în stradă (3 ore / zi de luni până vineri)

·     Identificare şi monitorizarea situaţiei persoanelor de pe stradă în parteneriat cu SPAS Satu Mare (Serviciul Public de Asistenţă Socială) Satu Mare (1 dată pe săptămână)

·         Consiliere şi mediere pentru obţinerea drepturilor sociale şi informare cu privire la serviciile din comunitate

·         Consilierea şi medierea accesului copiilor şi tinerilor la servicii medicale

Citește mai mult

Metodologie şi mecanismul de intervenţie

Având în vedere complexitarea fenomenului “copiii străzii”, reducerea amplorii acestuia şi lupta cu efectele şi constrângerile provocate de viaţa în stradă necesită dezvoltarea unor mecanisme de intervenţie adaptate realităţii din teren. Trebuie să ţinem cont atât de factorii externi, cât şi de cei interni şi de influenţa acestora asupra copiilor şi tinerilor :  condiţiile de viaţă, relaţia cu societatea, influenţa grupurilor de semeni, abilităţile de viaţă dobândite, experienţa de viaţă, comportamentele cu grad ridicat de risc (consumul de alcool şi droguri, cerşetoria, prostituţia, delincvenţa), etc.

Principiile care stau la baza serviciilor sociale pe care le furnizăm sunt: respectarea drepturilor copilului, autodeterminarea individului, nondiscriminarea, egalitatea de şanse şi creşterea responsabilităţii.

O condiţie esenţială pemtru reuşita intervenţiei este stabilirea unei relaţii bazată pe încredere între echipa educativă şi grupul ţintă, creşterea motivaţiei pentru schimbare şi determinarea beneficiarilor de a se implica prin realizarea de eforturi personale pentru incluziunea lor în societate. Relaţia care se instaurează între beneficiari şi membrii echipei educative trebuie să se bazeze pe respectul reciproc. De asemenea, este necesară schimbarea sentimentului de inferioritate pe care copiii şi tinerii străzii îl simt faţă de asistenţii sociali cu care intră în contact : creşterea stimei de sine este de fapt unul dintre obiectivele principale ale activităţilor educative şi de consiliere.

Nu în ultimul rând este necesară schimbarea mecanismelor de asistenţialism şi de dependenţă de ajutor pe care societatea comunistă şi cea post-comunistă au reuşit să le înrădăcineze la unele persoane: obişnuinţa de a primi necondiţionat şi cu regularitate diferite bunuri materiale şi servicii gratuite, a dus de fapt la apariţia unei clase sociale dependentă de serviciile sociale disponibile şi de mila comunităţii, o clasă socială incapabilă de a întreprinde un proces de autodezvoltare şi de a deveni autonomă. Aşadar, acest proiect îşi propune înainte de toate să responsabilizeze beneficiarii, susţinându-i şi stimulându-i să-şi dezvolte propriile resurse.

Având în vedere elementele sus-menţionate şi incidenţa ridicată a traumatismelor şi a abuzurilor grave ce caracterizează experienţele de viaţă a beneficiarilor, drumul lor spre incluziune socială reprezintă un proces pe termen lung: pentru atingerea de rezultate durabile este necesară o intervenţie aprofundată, resurse şi eforturi asidue în timp.

Etapele cheie ale intervenţiei sunt :

1.      unitatea mobilă, care permite instaurarea unei relaţii bazată pe încredere cu copiii şi tinerii străzii, răspunzând la problemele lor urgente şi îndrumându-i spre centrul de zi;

2.     centrul de zi, care permite echipei noastre educative să intervină în mod constant asupra principalilor factori de risc specifici vieţii în condiţii de stradă, introducând copiii şi tinerii intr-un mediu stabil de educaţie şi asistenţă socio-sanitară şi profesională, activităţi igievnico-sanitare practice, activităţi manuale, de alfabetizare şi de animaţie socio-educativă; 

3.   apartamentul social, care, prin intermediul serviciilor de tip rezidenţial, serviciilor educative şi de suport oferite zilic, urmăreşte reintegrarea socio-profesională a tinerilor şi dezvoltarea treptată a deprinderilor lor de viaţă independentă necesare pentru o viaţă autonomă la ieşirea din apartamentul social. 

Mecanismul de intervenţie propus urmăreşte aşadar să construiască treptat o punte de legătură între societate şi aceşti copii şi tineri, respectiv, să susţină o creştere continuă a gradului lor de incluziune socială.

Dacă iniţial accentul este pus pe intrarea în contact cu copiii străzii şi oferirea unui răspuns la situaţiile de urgenţă, pe măsura stabilirii unei regularităţi a întâlnirilor cu echipa educativă şi creşterea implicării beneficiarilor, metodologia de lucru se axează din ce în ce mai mult pe educarea copiilor şi a tinerilor, dezvoltarea de abilităţi şi responsabilizarea acestora. Pe acest principiu în cadrul Asociaţiei Stea s-a dezvoltat o metodă de intervenţie de tip asistenţă socială având următoarele etape :

Pasul 1. Formarea încrederii în echipa stradală de profesionişti şi stabilirea relaţei de sprijin.

Pasul 2. Conştientizarea situaţiei în care se află.

Pasul 3. Formularea unor cereri de sprijin în direcţia schimbării situaţiei în care se află.

Pasul 4. Depunerea unor eforturi personale prin respectarea unor angajamente.

Pasul 5. Renunţarea temporară la unele comportamente cu grad ridicat de risc.

Pasul 6. Formularea cererii de a intra în locuinţa protejată.

Pasul 7. Intrarea în locuinţa protejată şi renunţarea la comportamentele cu grad ridicat de risc.

Pasul 8. Dezvoltarea abilităţilor de viaţă şi intrarea pe piaţa forţei de muncă.

Pasul 9. Consolidarea poziţiei la locul de muncă şi în locuinţa protejată.

Pasul 10. Ieşirea din locuinţa protejată şi integrarea socială.

 Odată cu exprimarea dorinţei de a beneficia de servicii mai complexe decât cele oferite de unitatea mobilă, se analizează împreună cu copilul/tânărul situaţia acestuia şi în funcţie de rezultatele evaluării se stabilesc de comun acord paşii următori. Se aplică metoda managementului de caz cu următoarele etape :

·      Identificarea şi preluarea cazurilor.

·     Evaluarea comprehensivă şi multidimensională a situaţiei copilului/tânărului în context socio-familial.

·  Planificarea serviciilor şi a intervenţiilor, concretizată într-un plan individualizat de servicii.

· Furnizarea serviciilor şi intervenţiilor pentru copii, tineri, familie/reprezentant legal şi alte persoane importante pentru copil.

·    Monitorizarea şi reevaluarea periodică a progreselor înregistrate, a deciziilor şi a intervenţiilor specializate.

·      Monitorizarea post-intervenţie.

·   Închiderea cazului, respectiv a procesului de furnizare a serviciilor şi intervenţiilor.

Activităţile desfăşurate în cadrul acestor etape se bazează pe principiile individualizării şi personalizării, precum şi pe implicarea activă a copilului / tânărului şi familiei / reprezentantului legal.

Citește mai mult