Centrul de zi

Centrul de zi are prin excelenţă rol educativ, de socializare şi de învăţare de reguli fiind o etapă intermediară între stradă şi locuinţa protejată. Programul de lucru este de 4 ore pe zi de luni până vineri şi are o capacitate de 15 - 20 de locuri locuri destinate copiilor şi tinerilor străzii cu vârste între 8 şi 35 de ani.

Scopurile intervenţiei :

• Implicarea copiilor/tinerilor într-un program regulat de activităţi socio-educative în urma asigurării unor condiţii minime legate de nevoile lor de bază (hrană, sănătate, securitate).
• Creşterea stimei de sine a beneficiarilor.
• Învăţarea regulilor de comportament şi a valorilor sociale fundamentale.
• Reducerea frecvenţei comportamentelor cu grad sporit de risc (cerşetorie, consum de alcool şi droguri, prostituţie, violenţă).
• Conştientizarea necesităţii de a se îngriji de propria persoană şi dezvoltarea deprindeirlor de asigurare unei bune igiene corporale şi vestimentare.
• Învăţarea metodelor contraceptive şi de prevenire a BTS.
• Scăderea analfabetismului.
• Obţinerea actelor de identitate şi a celor de stare civilă.
• Creşterea motivaţiei pentru schimbare şi pregătirea pentru integrarea şcolară şi profesională.

 Servicii sociale frunizate :

·   Servicii sociale primare :

- Identificarea nevoii sociale a copiilor şi tinerilor străzii

- Informare despre drepturi şi obligaţii

- Măsuri şi acţiuni de sprijin în vedere a menţinerii în comunitate a copiilor şi tinerilor străzii

- Servicii de consiliere

·   Servicii sociale specializate :

-        Suport şi asistenţă pentru copiii şi tinerii străzii

-        Educaţie informală extra curriculară pentru copiii şi tinerii străzii în funcţie de nevoia fiecărei categorii

-        Asistenţă şi suport pentru copiii şi tinerii străzii

-        Sprijin şi orientare pentru integrarea, readaptarea şi reeducarea profesională

-        Îngrijire social-medicală

-        Mediere socială

-        Consiliere în cadrul centrului de zi

 Metodologia de intervenţie :

Centrul de zi este locul de întâlnire al copiilor şi tinerilor care solicită sprijinul Asociaţiei Stea, implicându-se în activităţile propuse şi respectând regulile de funcţionare. Aici echipa compusă din asistenţi sociali şi animatori desfăşoară cursuri de alfabetizare, activităţi educative, consiliere şi activităţi de animaţie socio-educativă menite să atragă şi să implice copii şi tinerii străzii într-un program regulat cu rol de socializare şi dezvoltare a abilităţilor de viaţă.

Se mizează nu doar pe o intervenţie individualizată ci şi pe una colectivă prin activarea resurselor grupului şi a legăturilor sociale în comunitate. Asistenţii sociali folosesc metode de lucru cu grupul, în special grupul de socializare, prin care se urmăreşte schimbarea atitudinilor şi comportamentelor participanţilor astfel încât acestea să devină acceptabile social. Se urmăreşte dezvoltarea abilităţilor sociale, creşterea stimei de sine şi planificarea unor scopuri emergente.

În cazul angajării unui sprijin individual ca răspuns la o cerere specifică a unui beneficiar, asistentul social foloseşte o formă cu grad scăzut de formalizare a tehnicii contractului. Obiectivele şi planificarea acţiunilor atât pentru asistentul social cât şi pentru beneficiar se verbalizează de la o întâlnire la alta, termenii fiind revizuiţi la următoarea întâlnire. Asistenţii sociali urmăresc progresele făcute de copii şi tineri în realizarea sarcinilor ce le revin în cadrul procesului de intervenţie şi care au fost stabilite de comun acord. Având în vedere situaţia de extremă dificultate cu care se confruntă acest tip de public şi multitudinea de factori exteriori ce pot interveni, asistenţii sociali trebuie să dea dovadă de răbdare, să continue munca chiar şi atunci când asistaţii nu şi-au îndeplinit partea lor de sarcini, responsabilizându-i şi sprijinindu-i, fără însă a-i absolvi de partea lor de muncă.

În cadrul muncii sociale stradale, la biroul asociaţiei, în tabere şi în locuinţa protejată se folosesc unele metode şi tehnici specifice modelelor terapiei cognitiv-comportamentale. Asistenţii sociali practică metode de modificare a comportamentului în cazul intervenţiei centrate pe renunţarea la cerşetorie şi la consumul de alcool şi droguri. Se folosesc tehnici pentru a întări tendinţele comportamentale de asertivitate : jocul de rol, întărirea pozitivă sau negativă, modificarea atitudinilor şi convingerilor disfuncţionale, aprecieri sau semnificaţii pozitive pentru anumite comportamente şi se încurajează dezvoltarea stimei de sine. Asistenţii sociali informează beneficiarii cu privire la riscurile ataşate comportamentelor problematice, discută riscurile renunţării la schimbări.

Principalele mijloace prin care se reduc efectele negative ale vieţii în stradă (bolile cu transmitere sexuală, sarcinile nedorite, consumul de droguri, infracţionalitatea) sunt activităţile educative, consilierea, distribuirea de materiale informative şi asigurarea accesului la mijloace de prevenire şi recuperare (produse contraceptive, asistenţă medicală). Copiii şi tinerii străzii sunt conştientizaţi cu privire la riscuri fără a fi însă judecaţi şi fără a întâmpina o atitudine moralizatoare. Având în vedere că în această etapă, ei continuă să trăiască în stradă renunţarea la comportamentele problematice este în general doar temporară, rezultate durabile se obţin atunci când se găsesc şi soluţii prin care cel puţin nevoile lor de bază lor să fie satisfăcute pentru ca ei să se poată concentra pe schimbare.

Odată cu creşterea motivaţiei pentru schimbare şi conştientizarea faptului că apartamentul social este un mijloc prin care ar putea ieşi din situaţia de a trăi pe stradă, copiii şi tinerii străzii solicită echipei Stea să fie primiţi în locuinţa protejată. În acest punct munca asistenţilor sociali se concentrează pe informarea lor cu privire la condiţiile şi regulament şi conştientizarea eforturilor personale cerute de această schimbare.

Criteriile de selecţie a beneficiarilor apartamentului social sunt legate de evaluarea motivaţiei lor de a se implica în procesul educativ. În cazul lor socializarea trebuie să se afle la stadiul în care ei sunt pregătiţi să fie integraţi în câmpul muncii sau să fie şcolarizaţi. Pentru evaluarea motivaţiei pentru schimbare şi în scopul creşterii acesteia, asistenţii sociali folosesc interviul motivaţional.

Activităţi :

·        Consiliere şi mediere în diverse domenii (servicii medicale, acte de identitate, loc de muncă).

·     Activităţăţi practice de dezvoltare a deprinderilor de igienă şi sănătate (prevenire şi tratare boli, spălat pe mâini, dinţi, duş de două ori pe săptămână, spălat haine).

·    Activităţi educaţionale : alfabetizare, socotit, informaţii practice de cultură generală în diverse domenii (ştiinţele naturii, educaţie civică, istorie).

·     Consiliere pentru reducerea comportamentelor cu grad ridicat de risc (consum de alcool şi droguri, cerşetorie, prostituţie, infracţionalitate).

·         Educaţie comportamentală (deprindere de reguli, comunicare şi relaţionare).

·         Educaţie sexuală şi distribuire de materiale profilactice.

·         Pregătire pentru integrare profesională sau şcolară.

·         Pregătire pentru intarea în locuinţa protejată.

·         Socializare prin activităţi şi proiecte de animaţie socio-educativă.