Apartamentul social

Apartamentul social răspunde nevoilor de bază ale tinerilor permiţându-le acestora să se concentreze pe integrarea socială în urma obţinerii unui loc de muncă stabil şi dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă. Are o capacitate de 6 locuri asigurând servicii sociale de tip rezidenţial pe o durată de până la 2 ani, pentru tineri cu vârste între 18 şi 35 ani cu experienţă de viaţă în stradă.

Scopurile intervenţiei:

•  Implicarea aprofundată a tinerilor în acţiuni de integrare socială. 
• Eliminarea abuzului de alcool şi droguri, recurgerii la cerşit şi prostituţie 
• Dezvoltarea abilităţilor de viţă ale beneficiarilor şi capacitatea lor de autodeterminare
• Respectarea regulilor de comportament şi convieţuire
• Creşterea gradului de autonimie şi independenţă (inclusiv din punct de vedere financiar).
• Gestionarea eficientă a resurselor (din apartament şi a celor personale) 
•  Integrarea socială în urma dobândirii unui grad ridicat de independenţă.

Servicii sociale furnizate :

·               Servicii sociale primare : 
- Identificarea nevoii sociale a copiilor şi tinerilor străzii
- Informare despre drepturi şi obligaţii
- Măsuri şi acţiuni de sprijin în vedere a menţinerii în comunitate a copiilor şi tinerilor străzii
- Servicii de consiliere

·               Servicii sociale specializate :

-        Suport şi asistenţă pentru tinerii străzii

-        Educaţie informală extra curriculară pentru copiii şi tinerii străzii în funcţie de nevoia fiecărei categorii

-        Asistenţă şi suport pentru străzii

-        Sprijin şi orientare pentru integrarea, readaptarea şi reeducarea profesională

-        Îngrijire social-medicală

-        Mediere socială

-        Consiliere socială

Metodologia de intervenţie :

Intervenţia socială în cadrul apartamentului socialare la bază modelul rezolvării de probleme. Se urmăreşte îmbunătăţirea capacităţilor rezolutive ale beneficiarului legate de problemele sale specifice. Prin consiliere, beneficiarul este învăţat să-şi abordeze problemele din perspectiva nevoilor şi nu a dorinţelor.

Principala metodă de lucru în cadrul apartamentului social este metoda managementului de caz. Asistentul social est cel care administrează relaţia profesională iar în urma procesului de intervenţie socială, beneficiarul îşi dezvoltă deprinderile de viaţă independentă astfel încât să îşi administreze singur problemele (timpul, resursele). În parcurgerea etapelor muncii cu cazul asistentul social foloseşte metoda interviului de consiliere şi metoda observaţiei. Pentru creşterea stimei de sine a asistatului, menţinerea şi dezvoltarea motivaţiei sale, se folosesc tehnici de susţinere. În situaţiile de criză, asistentul social exercită o influenţă directă asupra persoanei asistate. În munca cu cazul, asistentul social foloseşte şi metode şi tehnici indirecte precum administrarea resurselor, ajutorul material şi managementul mediului beneficiarului.

Una dintre tehnicile cele mai importante folosite de asistenţii sociali în cadrul apartamentului social este tehnica contractului. Prin negociere directă între beneficiar şi asistentul social se clarifică problemele şi aspiraţiile beneficiarului, se stabilesc obiectivele comune, se elaborează planul de acţiune şi se stabilesc sarcinile fiecărei părţi. Contractul semnat poate fi reajustat în funcţie de evoluţia procesului de asistare. Cu fiecare beneficiar se discută în detaliu regulile de convieţuire în Apartamentul social, măsurile propuse în planul de servicii, cu accent pe drepturile şi obligaţiile sale.

Pentru primele două - patru săptămâni de la intrarea în Apartamentul social, echipa educativă realizează planuri individuale de acomodare. Se pune accent pe activităţi de învăţare şi aplicare a regulilor unei bune igiene personale. Beneficiarii la care este cazul sunt consiliaţi şi se urmăreşte respectarea regulilor care interzic consumul de droguri şi de alcool.

În etapa de după acomodare, principalele obiective urmărite de asistenţii sociali în munca cu beneficiarii sunt creşterea stimei de sine, creşterea eficienţei de sine şi conferirea de putere. Ei folosesc tehnici de tipul sfaturilor care să  favorizeze schimbarea şi informaţiilor care să-i ajute să-şi direcţioneze acţiunile spre schimbare, îndepărtarea barierelor, punerea la dispoziţia clientului a posibilităţii de a face alegeri, descreşterea dezirabilităţii comportamentului nedorit, empatia, oferirea de feed–back, clarificarea obiectivelor şi asigurarea un ajutor activ. Asistenţii sociali contribuie la lărgirea orizonturilor beneficiarilor ajutându-i să identifice noi resurse care să-i ajute să devină independenţi.

O caracteristică a muncii cu beneficiarii în cadrul apartamentului social este folosirea metodei centrării pe sarcină. Cu ajutorul acesteia fiecare efort şi progres făcut de asistat este pus în valoare, iar el este motivat să continue implicându-se activ în realizarea paşilor stabiliţi de comun acord.

În special în cadrul consilierii pentru integrare profesională, asistenţii sociali folosesc metoda discuţiilor cu caracter reflexiv pentru a dezvolta alternative de cuprindere cognitivă a situaţiei.

Evoluţia beneficiarilor şi planurile de servicii sunt evaluate cel puţin o dată la trei luni sau ori de câte ori apar schimbări semnificative în situaţia beneficiarilor.

Pentru consolidarea progreselor făcute de tineri, asistenţii sociali folosesc metoda exersării deprinderilor sociale prin tehnici ca : instruirea, modelarea, jocul de rol, feed- back-ul, coaching-ul.

O altă metodă folosită de asistentul social în munca cu tinerii din apartamentul social este tratamentul social. Prin intermediul unor interviuri individuale se urmăreşte ca beneficiarul să dobândească deprinderi de relaţionare cu sistemele de resurse. Asistentul social este responsabil de crearea unei atmosfere terapeutice caracterizată prin acceptanţă ce va avea ca efect detensionarea beneficiarului. Pe măsura stabilizării poziţiei la locul de muncă şi în Apartamentul social, accentul consilierii este pus pe pregătirea asistaţilor pentru viaţa independentă de după ieşirea din Apartamentul social. Prin discuţie, jocuri de rol şi exerciţii practice, tinerii sunt învăţaţi să-şi împartă veniturile în funcţie de cheltuielile pe care le vor avea prin susţinerea unei locuinţe prin forţe proprii.

Asistentul social realizează împreună cu fiecare asistat un plan de susţinere post-intervenţie care va permite acestuia să fie autonom, autonomie obţinută prin folosirea deprinderilor de viaţă independentă pe care şi le-a însuşit de-a lungul procesului de intervenţie socială. Echipa informează tinerii despre modalităţile prin care pot continua să beneficieze de servicii de informare şi consiliere şi după ieşirea din Apartamentul social. Procesul de ajutor se încheie atunci când în urma analizei progreselor beneficiarul a atins un grad sporit de autonomie şi poate să se susţină singur în poziţia sa dobândită în comunitate. Tinerii sunt însoţiţi la închirierea unei locuinţe şi mutare.

Asistenţii sociali realizează planuri de monitorizare post-intervenţie şi urmăresc timp de cel puţin trei luni situaţia celor care au ieşit din Apartamentul social.

Activităţi :

·         Consiliere pentru reducerea comportamentelor cu grad ridicat de risc (consum de alcool şi droguri, cerşetorie, prostituţie, infracţionalitate).

·    Consiliere vocaţională, dezvoltarea deprinderilor, orientare şi mediere pentru integrarea profesională.

·         Activităţi de dezvoltare a deprinderilor gospodăreşti.

·         Activităţi de formare a deprinderilor de viaţă independentă.

·         Activităţi igienico-sanitare, educaţie sexuală şi mediere pentru acces la servicii medicale.

·         Activităţi de sprijin, instruire şi şcolarizare.

·         Activităţi de socializare.

·         Activităţi de pregătire a tinerilor pentru ieşirea din Apartamentul social.

·         Monitorizarea beneficiarilor ieşiţi din locuinţa potejată.