joi, 12 aprilie 2012

Tinerii străzii pot şi vor să muncească !


În 2012, 11 tineri dintre beneficiarii serviciilor sociale ai Asociaţiei Stea se pot mândri cu statutul de angajat

Faptul că tinerii străzii îşi doresc să lucreze, nu reprezintă doar o impresie subiectivă a echipei nostre care se străduieşte din răsputeri să-i sprijine să depună eforturi pentru a-şi îmbunătăţi cu forţe proprii situaţia şi condiţiile de viaţă, ci este o realitate susţinută atât de rezultatele de creştere a implicării şi a responsabilităţii beneficiarilor, înregistrate la activităţile educative din cadrul centrului de zi, cât şi, mai ales, de rezultatele concrete de obţinere şi păstrare a locurilor de muncă pe care un număr considerabil dintre tinerii cu care lucrăm le-au atins în ultimele luni.
 La centrul de zi al Asociaţiei Stea, una dintre primele preocupări ale numeroşilor tineri care ne trec pragul zi de zi este studierea ziarului pentru căutarea de anunţuri de locuri de muncă. Dintre aceştia, de la începutul anului 2012, un număr de 7 tineri fără loc de muncă au reuşit să se angajeze (5 tineri de la centrul de zi şi 2 din apartamentul social), la care se adaugă cei 4 tineri din apartamentul social care au deja vechime în muncă.
 Acestea sunt rezultatele excepţionale a unei munci asidue a întregii echipe a Asociaţiei Stea care în misiunea de a determina schimbarea în bine a vieţii copiilor şi tinerilor străzii se găseşte adesea în situaţia de a lupta nu doar cu multitudinea de probleme ce ţin de aceştia (probleme de dependenţe, lipsa de educaţie, problemele de mentalitate, condiţii improprii de viaţă, probleme de sănătate, etc), ci şi cu prejudecăţile şi atitudinile discriminante din partea unor posibili angajatori şi a multor oameni din comunitate. Nu de puţine ori, asistenţii sociali care pregătesc şi sprijină sprijină tinerii care se prezintă la interviuri de angajare constată cu tristeţe cât de mult contează culoarea tenului pentru a avea o şansă reală de integrare.
Departe însă de noi intenţia de a zugravi o imagine falsă a tinerilor străzii, condamnând exclusiv restul societăţii pentru ceea ce li se întâmplă. Relaţia bazată pe încredere pe care echipa noatră educativă a construit-o cu beneficiarii serviciilor noastre sociale ne permite să avem o imagine reală asupra multitudinii de cauze şi efectele specifice femonemului caracterizat prin prezenţa copiilor străzii şi a oamenilor fără adăpost.

Cu siguranţă, tinerii cu care lucrăm se află în stadii foarte diferite de pregătire pentru integrare socială şi profesională. Mulţi dintre tinerii pe care îi întâlnim în munca de stradă se complac în starea cu care s-au obişnuit şi care i-a distrus atât de mult încât sunt lipsiţi de orice fel de speranţă şi de planuri de viitor. Alţii reuşesc să gândească pe termen scurt şi speculează orice posibilitate de a se descurca cu eforturi cât mai puţine, chiar dacă uneori acest lucru înseamnă să recurgă la fapte condamnabile şi acte de delincvenţă, mulţi dintre ei reiterând modele de comportament pe care le-au văzut în familie sau în grupul cu care trăiesc.
Însă, majoritatea celor cu care reuşim să stabilim o legătură, şi începem să lucrăm cu regularitate, ajung să facă eforturi spre o posibilă integrare socială, fapt ce are la bază un lucru ce reiese destul de uşor dintr-o simplă chestionare a tinerilor de la centrul de zi cu privire la dorinţele lor de viitor. Pe primele locuri se situează întodeauna : “o casă”, “un loc de muncă” şi “o familie”.  
Dar să nu uităm că există un drum lung de la dorinţe la realitate şi una dintre cele mai mari provocări în munca noastră o reprezintă încercarea de a schimba mentalităţi la tineri, dintre care unii au un trecut de peste 15 ani de viaţă în condiţii de stradă, nu au fost niciodată la şcoală şi nu au avut o familie care să-i educe şi să-i îngrijească în mod corespunzător atunci când au crescut …
Astfel intervenţia noastră este una de durată cu rezultate ce sunt mai greu vizibile pe termen scurt. Cu mulţi dintre tinerii cu care lucrăm am ajuns în stadiul de a fi capabili să facă eforturi de integrare dar în multe cazuri acestea sunt încă insuficiente sau de scurtă durată. Aşa se face că uneori, când aceştia par în sfârşit să fie pe calea cea bună, ei fac ceva şi îşi distrug şansa primită şi atunci trebuie să revenim, să reluăm o parte a paşilor deja parcurşi.
Cu siguranţă însă, experienţa noastră ne arată că trebuie să avem răbdare şi tărie, pentru a implementa programele educative urmărind întotdeuna interesul pe termen lung al beneficiarilor,  educându-i fără a-i scuti de consecinţele propriilor greşeli din dorinţa prea mare de a-i proteja. Şi atunci când reuşim, când trecem împreună peste numeroase situaţii dificile care pe mulţi i-ar fi facut să renunţe demult, atunci avem deosebita satisfacţie profesională de a putea anunţa rezultate precum, cel obţinut tot anul acesta : C.M. 23 ani, integrare profesională reuşită – loc de muncă stabil şi integrare socială reuşită – a părăsit apartamentul social, trăieşte în chirie şi îşi plăteşte cheltuielile din propriul venit.
 

Dezvoltarea deprinderilor tinerilor străzii de integrare profesională - unul dintre domeniile majore de intervenţie a echipei educative a Asociaţiei STEA

Consiliere şi mediere pentru inserţia profesională

La centrul de zi, în cadrul programului zilnic de activităţi educative, o zi pe săptămână este dedicată consilierii de grup pe teme legate de pregătirea şi inserţia profesională. Temele sunt abordate în concordanţă cu un plan educativ anual construit de echipa centrului de zi având scopul de a susţine şi de a creşte treptat, atât motivaţia tinerilor pentru a obţine un loc de muncă, cât şi cunoştinţele şi abilităţile lor pentru a găsi şi a păstra un loc de muncă.
Zilnic se desfăşoară activităţi de consiliere individuală pentru sprijinirea tinerilor să caute şi să-şi păstreze locurile de muncă.
De asemenea, la solicitarea tinerilor, membrii echipei educative îi sprijină în realizarea demersurilor practice pentru angajare : reînnoirea actelor de identitate, programarea şi însoţirea pentru a participa la interviuri de angajare, însecrierea la medic de familie, sprijin financiar şi mediere pentru controalele medicale necesare pentru angajare, etc.
Consilierea începe de la sprijinirea tinerior în procesul de a-şi identifica dorinţele, încurajându-i să-şi imagineze şi să-şi dorească un viitor mai bun. Urmează sprijinirea lor în a identifica de ce anume au nevoie pentru a-şi îndeplini dorinţele şi a-şi constui un plan cu paşi mici şi realişti pentru obţinerea a ceea ce-şi doresc.
Implementarea planurilor individuale este monitorizată de către echipa educativă care stimulează tinerii să-şi îndeplinească sarcinile pe care şi le-au stabilit şi să conştientizeze atât progresele cât şi eventualele probleme apărute ca şi consecinţe ale comportamentelor lor şi ce anume ar putea face pe viitor pentru a evita sau a rezolva alte probleme.
În tot acest timp un accent deosebit este pus pe responsabilizarea tinerilor. În mod constant li se reaminteşte că ei sunt singurii responsabili pentru viitorul lor şi ei sunt cei care trebuie să depună eforturi întrucât oricât şi-ar dori asistenţii sociali, ei nu vor putea lucra în locul lor. Totodată, echipa educativă depunde eforturi considerabile pentru a susţine tinerii şi a le creşte încrederea în forţele proprii. Stima de sine scăzută şi imaginea proastă despre propriile competenţe şi ce anume ar putea ei să facă sunt inamici puternici ai echipei noastre întrucât blochează tinerii în a crede cu adevărat că şi ei sunt capabili să facă ceea ce îşi doresc. De aceea, echipa noastră pune un accent deosebit pe conştientizarea de către tineri a potenţialului lor şi a tuturor rezultatelor, fie ele chiar şi foarte mărunte pe care ei le obţin.
 
Nu în ultimul rând, tinerii sunt încurajaţi să ceară sprijinul echipei şi să se gândească în ce şi cum anume ar dori să-i ajutăm mai mult şi să observe că în jurul lor sunt multe exemple pozitive, de tineri care au reuşit, asta însemnând că oricare dintre ei poate să reuşească să iasă din spirala străzii dacă îşi doreşte cu adevărat, nu se lasă băut atunci când apar dificultăţile şi are curajul să ceară sprijin la nevoie, fără însă a înceta să facă eforturi proprii în direcţia bună.

0 Comments