duminică, 12 septembrie 2010

Atelierele de creţie meşteşugărească – un mijloc de dezvoltare a abilităţilor de viaţă a copiilor şi tinerilor străzii

După mai bine de două luni de la pornirea activităţilor de creaţie meşteşugărească în cadrul centrului de zi al Asociaţie Stea, copiii şi tinerii străzii fac progrese remarcabile atât la capitolul de tehnici meşteşugăreşti învăţate cât şi la cel de dezvoltare a abilităţilor de a lucra şi de a relaţiona cu ceilalţi participanţi şi cu formatorii în cadrul activităţilor de grup.

În această perioadă copii şi tinerii au continuat să înveţe lucreze cu lutul avansând la experimentarea unor tehnici din ce în ce mai complicate. Activităţile au fost cu atât mai interesante cu cât formatorii s-au străduit să introducă participanţii într-o atmosferă de lucru specială povestindu-le aspecte legate de istoria meşteşugurilor. Copiii şi tinerii străzii au fost fascinaţi să experimenteze fabricarea de diferite recipiente din lut prin tehnici arhaice folosite de strămoşii noştri înainte de inventarea roţii olarului.

În a doua jumătate a lunii august am început realizarea de excursii cu copii şi tinerii pentru recoltarea de diferite materiale vegetale pe care le vor folosi la viitoarele ateliere meşteşugăreşti. Pregătirea prealabilă a fost realizată tot de către formatorii de la Asociaţia Culturală Aranykapu care ne-au explicat care sunt plantele care se culeg în această perioadă, cum araşi unde le găsim pe cele de calitatea de care avem nevoie, cum trebuie tăiate, culese şi depozitate şi la ce anume urmează să le folosim. Copii şi tinerii au fost interesaţi să descopere că este vorba de plante pe care ei le cunosc (pipirig, papură, vetrice, coada şoricelului, scai-vânăt) şi le văd adesea în natură, dar despre majoritatea dintre ele nu ştiau la ce pot fi folosite.

Pe de altă parte, asitenţii sociali de la Stea au folosit excursiile ca activităţi practice de educaţie comportamentală în cadrul cărora copiii şi tinerii au avut ocazia să exerseze regulile de comportament învăţate la centrul de zi în condiţii apropiate de experienţa de viaţă reală, cu control redus din partea educatorilor.

Finalul acestei perioade a fost marcat de trecerea la un nou tip de materie pentru atelierele meşteşugăreşti. Este vorba de lână. Această alegere a fost motivată în primul rând de condiţiile de prelucrare a acesteia, iar în cazul nostru, este cel mai bine să profităm de timpul frumos de vară care ne permite incă să lucrăm pe minunata terasă acoperită pentru activităţi pe care o avem la dispoziţie la centrul de zi.

Ca şi în cazul primului atelier de lucru cu lutul, şi de această dată, fiind vorba de primul contact cu o nouă materie, formatoarea a urmărit în primul rând ca participanţii să descopere proprietăţile lânei din punctul de verdre a celui ce urmează să o folosească pentru a crea ceva, începând cu atingerea acesteia în formă brută. Copii şi tinerii au învăţat că există diferite tipuri de lână care se deosebeşte în primul rând prin textură şi culoare în funcţie de animalele de la care provine. Această observaţie a trezit interesul participanţilor pentru o discuţie legată de creşterea animalelor şi procesul de obţinere a lânei. Ei au trecut apoi la experimentarea unei prime tehnici de prelucrare manuală a acesteia pentru obţinerea pâslei.

Prin diferite mişcări de rotire cu palmele la diferite intensităţi de presare, urmărind instrucţiuni precise şi folosindu-se de apă şi săpun, copiii şi tinerii au obţinut la finalul atelierului câte o minge de pâslă de diferite mărimi şi desităţi de materie. Conform indicaţiilor formatorului, scopul a fost obţinerea unei mingi cât mai dense care la aruncare pe sol să sară cât mai tare, lucru nu tocmai uşor de obţinut şi care a pus la încercare răbdarea unora dintre participanţi. Însă, nimeni nu s-a descurajat întrucât atmosfera de lucru în grup a fost una plăcută, copii şi tinerii fiind încurajaţi să continue pe măsură ce vedeau că lâna se uniformizează şi dispar zonele inestetice de îmbinare a straturilor iniţiale.

Dacă în cazul obiectelor de lut nu a existat un criteriu clar prin care cineva ar fi putut stabili care este cea mai reusită creaţie, fiecare fiind originală şi frumoasă în felul ei, de această dată, indicaţiile formatorului privind caracteristicile urmărite ale mingii de pâslă, au trezit spiritul de competiţie a participanţilor crescând miza atelierului. A fost vorba de o competitivitate pozitivă, copiii şi tinerii încercând, care mai de care, să impresioneze formatorul şi ceilalţi colegi cu produsul său.

Pentru asistenţii sociali de la Stea a fost o surpriză să o vadă pe P.C. de 26 de ani printre cei cu rezultate cele mai bune, ea fiind adesea persoana care abandonează cel mai uşor întrucât are o stimă de sine foarte scăzută şi nu prea este dispusă să facă un efort atunci când întâmpină greutăţi.

Din puctul de vedere al asitenţilor sociali, atelierele meşteşugăreşti au devenit un mijloc excelent de aţiune în direcţia dezvoltării unor abilităţi de comunicare şi de lucru în grup la copii şi tinerii străzii, a dobândirii de noi cunoştinţe despre mediul înconjurător şi societate şi a creşterii stimei de sine a acestora.

La atelierele de creaţie meşteşugărească din această perioadă au participat un număr total de 21 copii şi tineri ai străzii cu vârste cuprinse între 9 şi 35 de ani care frecventează centrul de zi şi 2 tineri din locuinţa protejată a Asociaţiei Stea.

Aceste activităţi se desfăşoară în cadrul proiectului “Atelier ocupaţional pentru sprijinirea incluziunii copiilor şi tinerilor străzii”, finaţat de către Fundaţia Soros România, prin intermediul programului “Fondul de Urgenţă” şi confinaţat de către Consiliul Local Satu Mare prin intermediul SPAS Satu Mare şi asociaţiile Popica Onlus din Italia şi Croire Que Tout Est Possible din Franţa.

Niciun comentariu:

Mirela Molnar de la Asociația Stea a obținut premiul I pentru asistentul social al anului, categoria incluziune socială – economie socială

  Ateneul Român a găzduit luni seara Gala Națională a Excelenței în Asistență Socială, ediția a VII-a, a cărei gazdă a fost Andreea Marin. ...