Stagiul ei de voluntariat se
apropie de final. Un an, și-a dedicat timpul și energia exclusiv copiilor și tinerilor proveniți din
mediul străzii, beneficiari ai Asociației Stea.
Se numește Pauline
Coudurier, are 22 de ani, a absolvit facultatea de ....... și a ales să facă
voluntariat în România, la Asociația Stea, prin Serviciul Civic – un program al
statului francez care oferă tinerilor oportunitatea de a câștiga experiență în
domeniul de interes.
Deși avea experiență cu persoane
din mediile defavorizate, practicând voluntariatul și în Franța (in timpul
facultății), venirea la Satu Mare i-a provocat oarecum emoții: „Veneam într-o
țară străină și îmi făceam griji în legătură cu comunicarea. Știam că vom lucra
cu copiii și aveam emoții că nu știam cum ne vom înțelege”, povestește Pauline.
Temeriile s-au
risipit rapid însă deoarece a fost primită cu brațele deschise iar limbajul
non-verbal a ajutat-o să comunice și să se împrietenească cu beneficiarii
Asociației Stea.
Prima impresie...
“Sunt atât de deschiși, de prietenoși, de fericiți să te
cunoască încât dispar fricile. Toți vorbeau cu mine, vroiau să-mi povestească
despre ei, iar eu nu înțelegeam nimic”, își amintește Pauline.
Timp de un an a fost aici, 100%
pentru ei. Ca voluntar, a venit să ajute, să ofere, să descopere o altă
cultură, să învețe o altă limbă, să experimenteze situații cu care se va
confrunta pe viitor, în meseria de asistent social. Și așa cum spune chiar ea, “să-și
împarta viața cu copiii și oamenii care trăiesc la limita existenței”.
Și cum mereu se-ntâmplă ca
atunci când oferi, să primești înzecit mai mult, Pauline nu face excepție de la
regulă. Și o spune cu ochii înlăcrimați și cu regretul că i-a mai rămas puțin
timp la Asociația Stea:
“Am venit aici să
ofer însă am primit mult mai mult. Mi-au oferit multă afecțiune și multă
fericire. Este fantastic că ei, care trăiesc în condiții uneori de neimaginat,
pot fi fericiți mereu, nu își pierd speranța niciodată, o iau de la început zi
de zi, neavând aproape nimic. Și se bucură de orice. Aici am învățat multe
lucruri, să apreciez mai mult ceea ce am, să reciclez, să valorific fiecare
obiect”.
Pauline consideră
că fiecare tânăr ar trebui să facă voluntariat, indiferent de organizația pe
care o alege.
“Este ceva superb
în a oferi momente de
bucurie, atenție, de a împărtăși cunoștințele pe care le ai cu cei care au
nevoie de ele. Nu se poate descrie în cuvinte ceea ce primești în schimb.
Voluntariatul este și o experiență de viață care cu siguranță ajută pentru un
viitor loc de muncă”.
Au fost momente
și momente. Și bune, și rele. Nu e ușor să lucrezi cu cei care trăiesc la
limită. Însă cine cunoaște cu adevărat un om al străzii, cine lucrează cu ei,
nu –i mai uită niciodată. Iar Pauline, așa ca mulți alții care ne-au trecut
pragul, va pleca cu amintirea unor clipe care și-au pus amprenta pe sufletul
ei. Iar o parte din el va rămâne aici, la cei care timp de un an au fost
familia ei.
0 Comments